Cum sa faci din ceea ce te inconjoara instrumente de evolutie personala
Am fost inspirata sa scriu acest articol de o discutie care pare trasa la indigo cu multe, multe altele din ultima vreme.
Si daca ceva se repeta, imi este clar ca „ceva” important se cere constientizat.
Se intampla ca cineva sa vina catre mine cu o situatie problematica si discutia ajunge inevitabil la:...” Si cum sa fac sa scap de gandurile negative?; Cum sa imi controlez gandurile?...”
Imi aduc aminte de „modelul/terapeutul” meu preferat si metodele sale, asa ca folosesc o pilda sau o metafora.
Metafora mea in acest caz este...
Gandurile "negre" exista precum ciorile. Si asa cum nu poti „controla” existenta ciorilor, tot asa nu poti controla existenta gandurilor negative. Ele exista pur si simplu, fie ca le accepti, fie ca nu. Ne este clar tuturor, ca nu poti impiedica ciorile sa existe, si ca tot ce poti sa faci este sa realizezi ca daca nu le poti impiedica sa existe... le poti totusi impiedica sa isi faca cuib la tine in cap.
Adica atunci cand vine un gand negativ/distructiv, un gand care nu iti foloseste... ii spui: „Multumesc minte, ca ma informezi de aceasta posibilitate/gand, dar acum aceasta/gandul nu imi foloseste, asa ca gandule, mergi in calea ta la cel care chiar are nevoie de tine”.
Pentru ca ciorile/gandurile negative exista pentru ca au si ele rolul lor. Daca nu ar fi nimic constructiv in existenta lor, ale ciorilor/ganduri negative cu siguranta ar fi fost eliminate in procesul evolutiv.
E important sa realizam ca mintea este o parte din ceea ce suntem si nu trebuie "exorcizata" doar pentru ca ne semnaleaza existenta „raului” care ne infricoseaza, care nu ne face placere, etc.
Si mai important este sa realizam ca mintea nu este totuna cu gandurile... asa cum cerul nu este totuna cu norii sau cu ciorile.
Mintea, ca sa ma tin in perimetrul metaforei cu ciorile, este precum cerul senin pe care apare/se proiecteaza cate o cioara (uneori un stol intreg). Firesc ca atentia noastra este atrasa de ceea ce face discrepanta (legea contrastului), dar de aici si pana la identificarea cu mintea sau cu gandul este acel moment de constientizare in care ALEGEM (si ce alegem, culegem).
Asadar... firesc observi cand iti apare un gand, sau mai multe, care iti atrag atentia (cele negative au acest rol) si tot ce ai de facut este sa faci o alegere. Daca realizezi ca acel gand nu iti este de folos... il lasi sa treaca. Pentru ca mintea este asemeni unui copil, insistent si perseverent (de cate ori o sa iti repete un copil ca ... Uite mami/tati cioara, uite-o... o vezi... o vezi.. uite-o...”.Si tu/Constiinta, validezi ceea ce iti spune copilul/minte, pentru ca este important pentru tine, este parte din tine... dar ALEGI ce sa faci mai departe.
Doar imagineaza-ti, cum ar fi ca in fiecare zi sa stai numai cu ochii pe ciori... pentru ca asta facem atunci cand suntem preocupati de gandurile noastre negative/obsesive.
Ai mai vedea pe unde mai mergi?...
Ai mai ajunge unde vrei?...
Asta nu inseamna ca atunci cand „croncane” o cioara, asta nu iti va atrage atentia... doar ca dupa ce o vezi ... realizezi ca nu este importanta pentru tine si obiectivele tale, si firesc, iti refocusezi atentia pe ceea ce vrei tu de fapt chiar atunci, chiar acolo.
Daca tu te intrebi: Ce vreau eu chiar Acum, chiar Aici?... si cum acest gand imi foloseste sau nu, atunci acesta este „controlul” real pe care il poti avea.
Singurul mecanism real de „control” al mintii este CONSTIENTIZAREA.
Pare greu sa fii tot timpul constient, pentru ca am fost obisnuiti sa traim pe „pilot automat” , si astfel, sa dam mintii mai multa atentie decat Vietii insasi, VIATA care se intampla prin fiecare experienta cu care ne confruntam. Este insa doar chestiune de antrenament, si cel mai bun moment sa incepi este ACUM. La inceput pare a nu fi nici o diferenta... dar in cativa ani o sa fi profund impresionat de constatarile celor care deja te admira pentru „controlul” tau.
Si daca nu a fost lamuritor pana acum, va propun un exercitiu simplu...
Propuneti-va sa stati cu ochii pe ciori pret de 15 minute, facand in continuare ceea ce v-ati propus sa faceti?...
V-ati impiedicat?...,
Ati trecut pe langa cineva important, fara sa il vedeti?...
Ati pierdut timp si nu ati ajuns acolo si cand v-ati propus?...
Ce altceva?...
Si astea doar pentru ca le-ati privit 15 minute. Acum este mai clar de ce nu este recomandat sa lasati ciorile sa isi faca cuib in capul vostru?...
Doar imaginati-va cum ar fi la modul real sa aveti un cuib de ciori pe cap (in cap ar fi si mai si)... mizeria, mirosul, galagia... si consecintele asupra actiunilor voastre de zi cu zi.
Inchei cu precizarea ca admir ciorile pentru inteligenta lor, pentru rezistenta lor, pentru perseverenta lor, pentru ca au reusit sa nu aibe dusmani naturali... dar mai ales pentru ca pentru mine sunt o metafora extraordinara si totodata un maestru de la care am atat de multe de invatat.